Afară a plouat timp de două zile, iar acum, deşi este frig şi încă înnorat, este o atmosferă curată, şi uşor înveselită de păsările care cântă zglobii prin copacii din faţa blocului. Cred că acesta este un semn că azi nu va mai ploua.

Săptămâna asta am început-o sub semnul răcelii. Mai întâi copilul şi soţul, apoi eu. Norocul nostru este că la noi răcelile sunt doar cu secreţii nazale şi trec repede cu un ceai fierbinte de schizandra, pe care, mai nou, îl agreează inclusiv Larisia.

Aseară, după atâta stat în casă şi suflat nasul, am zis să privim şi partea frumoasă a toamnei, şi am hotărât să facem un decor specific anotimpului. Am scos la imprimantă niște mandale de toamnă pe care le-am colorat. Doar eu. Larisia doar le-a măzgălit. Apoi am decupat frunzele, fructele şi legumele specifice anotimpului. Doar eu. Larisia a tăiat foaia ei cu frunze mâzgălite în sute de bucăţele. Apoi am luat decupajele … (doar pe ale mele, pentru că bucățelele Larisiei erau deja la coşul de gunoi) … şi le-am lipit cu entuziasm pe uşa de la balcon (doar Larisia, pentru că eu nu am mai avut loc când a fost vorba de tâta distracţie).

Rezultatul arată mai bine decât în poze. Dar le pun totuși, poate vreți să vă inspiraţi.

Săptămâna trecută Larisia a avut o nouă realizare: a pedalat singură pe tricicleta ei. De-acum gata cu împinsul. Îmi iau şi eu o bicicletă şi mergem amândouă prin parc ca fetele. Hm! Glumesc! Dar sunt atât de încântată când observ semnele de creştere ale fetiței mele!

Ce meșteresc? Lucrez în continuare la rochiţa Larisiei …

… dar am găsit şi un tutorial despre cum să faci un covoraş de baie din prosoape vechi. Şi, cum eu aveam o sacoşă de prosoape vechi pe care voiam să le arunc, am zis să încerc să văd ce iese. Din nou calitatea pozelor lasă de dorit, dar iată rezultatul:

Sunt recunoscătoare pentru liniștea și echilibrul pe care încep să le simt în ultimul timp.

Mă gândesc cât de importantă este comunicarea asertivă cu copiii. Și, în timp ce te străduiești să fii calmă și empatică cu fiul sau fiica ta, constați că și cu ceilalți din jur începi să comunicîi mai bine. Asta este una din lecțiile pe care le-am învățat de la fie-mea.

În bucătărie avem o rețetă de shake pe care eu o ador: iaurt cu o lingura de shake de fursecuri și frișcă și una de măr copt și scorțișoară. Ghiciți care este castronelul meu? Exact! Cel care are și fulgi de ovăz și stafide.

Citatul săptămânii: A comunica înseamnă să asculți mai mult decât a vorbi. De aceea ne-a dat Dumnezeu două urechi și doar o singură gură. Înseamnă să spui ce simți și ce observi fără a face reproșuri celorlalți, fiind gata să asculți și să accepți și punctul lor de vedere. O să fii surprins cât de bun comunicator vei deveni după ce vei învăța să asculți. (de prin cărți adunate)

Vă doresc o zi minunată!