Constat din ce în ce mai des că românii sunt extrem de negativişti. Şi nu mă refer la toţi românii, ci mai ales la cei din media, cinematografie, şi, în general cei care au acces la spațiul public. Ştiu că sunt mulţi români care aleg să privească partea bună a lucrurilor. Sper să fie din ce în ce mai mulţi pentru a se ajunge la pragul critic de oameni pozitivi care pot să schimbe mentalitatea generală.

Exemplele de negativism sunt peste tot pe unde întorci privirea în spațiul media. Uitaţi-vă la filmele româneşti. Toate exprimă cele mai urâte aspecte ale vieţii omeneşti. Sunt sigură că nu numai în România se întâmplă lucruri neplăcute. Dar regizorii noştri şi scenariştii, parcă au făcut un pact să nu arate nimic bun. Zici că la Facultatea de Teatru şi Film nu sunt predate decât modalităţi de surprindere a grotescului şi a defectelor naturii umane. Până şi comediile speculează tot partea negativă a noastră.

Uitaţi-vă la Filantropica. Dealtfel, este un film genial. Dar subiectul central este această plagă a societăţii: cerşetoria. Şi nu ar fi numai asta problema, dar la final tot răul învinge, întărindu-ne această percepţie a fatalităţii cu care am fost obişnuiţi.

De curând am avut ocazia să văd câteva episoade din Las Fierbinţi. În primele 10 minute nici nu ştiam dacă să mă mai uit sau să mă opresc. Mă oripila şi mă amuza în acelaşi timp. Apoi am înţeles: este un serial genial. Actorii sunt extraordinari. Fiecare moment, fiecare caracter, fiecare atitudine, fiecare replică sau situaţie sunt decupate perfect din realitatea societăţii româneşti actuale (nu neapărat de la sat). Dar stau şi mă întreb: Dumnezeule! De ce să iroseşti atât talent şi energie pentru ceva atât de negativ?!? Oare nu putem să generăm comedie şi din situaţii neutre? Nici nu mai pretind happy end, dar trag speranţa că, dacă nu am mai scoate atâta în prim plan lucrurile negative, probabil că am începe şi noi să ne mai luminăm la minte şi să ne mai schimbăm un pic această mentalitate de perdanţi.

Sursa foto: https://pixabay.com