Este îngrozitor să trăiești toată viața inconștient. Să îți fie frică și să nu știi asta, să te simți singur fără să realizezi ce este în neregulă, să fii nefericit și să nu te oprești nici o secundă din treabă ca să-ți înțelegi nefericirea.

În același timp, este greu să trăiești și conștient. Să îți analizezi fiecare stare până îi înțelegi sentimentul ce o generează și apoi să reușești să vezi și întreg contextul, poate fi o provocare. Dar poate fi și foarte eliberator. Pentru că scapi de resentimente, de vinovăție și de lipsa de încredere. După ce înțelegi că tu nu ai vină, că nimeni nu îți vrea răul și nu te urăște, ci că fiecare are rănile și problemele lui, iar reacțiile lor sunt doar un răspuns dureros la rănile pe care i le-ai atins fără să vrei.

Eh! Îmi tot spunea cineva, în urmă cu câțiva ani, că filozofez prea mult. Asta e! E weekend și am timp să petrec și în mintea mea. Și, până la urmă, ce să fac dacă mie chiar îmi place să filozofez? Vă chinui pe voi, cei care mă citiți! Dar vă chinui cu tot dragul.

Sursa foto: www.pixabay.com